Mereu cand eram trista, nervoasa, ma tranteam in pat si visam cu ochii deschisi. Visam destul de frumos, dar apoi cand ma ridicam din pat, parca m-am lovit de un zid tare, rece, defapt eu ma lovisem de realitate. Asa e, Cand visam totul tine cu noi, dar in viata reala nu prea. Sunt singura care se gandeste ca viata este ca o poveste? Nu prea cred, adica v-ati gandit vreodata cum ar fi sa fii in pielea persoanei din fata ta de exemplu..? Nu poti, nici macar nu-ti poti imagina ce simte. Sau spunem ca ne culcam mai devreme sa fim odihniti, dar dimineata credem ca am dormit doar 5 minute. mie cam asa mi se intampla. Sau iti imaginezi ce vei face maine, ca vei fi mai fericita, mai plina de viata, mai comunicativa, mai nuj cum, si maine se intampla exact invers...:( cam naspa.....am ajuns sa ma gandesc doar la lucruri rele, stiind ca se va intampla exact opusul. Sunt cam ciudata, cred...adica ati privit vreodata viata voastra din adancul sufletului? v-ati gandit la nemurirea sufletului, eu da, in ora de mate :)) dar acum serios. Parca au trecut mii de pisici negre prin fata mea si mi-au adus ghinion. Ma gandesc ca voi face ceva maine., si se intampla exact pe dos, adica este foarte naspa, nu poti sa spui nimic, iar daca spui esti catalogata ca ”paranoica” un cunvant destul de urat, uneori cred ca mi s-ar potrivi. Eu am trecut prin toate, nu cred ca exista sentiment pe care nu l-am cunoscut: si prostia,si inteligenta,frumusetea,uratenia,nebunia periculoasa,nebunia copilareasca, dragostea,dezamagire,suferinta, toate toate. Acum am oftat, ma simt usurata, ma gandesc ca maine voi fi in forma si fericita, dar stiu ca maine va fi o zi urata.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu